Ce înseamnă codul de bare de pe produs

Stai în fața raftului cu borcanul în mână și te uiți la cifrele de sub dungile alea negre: 594, 590, 400. Scrie-le mai jos - sau scanează codul cu camera - și îți spun ce înseamnă. Și, mai important, ce nu poți afla din ele, oricât ai vrea.

Ce înseamnă 594, 590 sau 869 de la începutul codului

Primele cifre - 594 la noi, 590 la polonezi, 869 la turci - arată organizația la care s-a înscris firma ca să primească coduri. Atât. Restul cifrelor sunt numărul firmei și numărul produsului, iar ultima e o cifră de control, care există ca să prindă greșelile de scanare la casă.

Pe produsele alimentare din magazinele de la noi vei întâlni cel mai des prefixele din tabelul de mai jos.

Tabelul întreg, cu toate cele 149 de intervale, e luat din pagina oficială GS1 pe 20 septembrie 2026.

De ce codul nu-ți spune unde s-a făcut produsul

Circulă de ani de zile, pe grupuri și pe Facebook, lista aia cu „uite cum afli dacă produsul e românesc: te uiți la primele cifre". Sună bine, dar nu ține. Și n-o spunem noi, o spune GS1, organizația care împarte codurile în toată lumea:

„Since GS1 user companies can manufacture products anywhere in the world, GS1 Prefixes do not identify the country of origin for a given product."GS1, GS1 Company Prefix

Pe românește: o firmă din București își poate face marfa la o fabrică din Polonia și o vinde cu 594 pe ambalaj. Invers, o firmă germană poate avea fabrica la Arad și vinde cu 400. Se întâmplă și la mărcile magazinelor: caserola de brânză de pe raftul unui hipermarket poate purta codul firmei străine care a comandat-o, deși a ieșit dintr-o fabrică din țară.

Codul spune unde și-a luat firma numerele, nu unde s-a făcut marfa. E ca la numărul de înmatriculare: îți zice unde e înscrisă mașina, nu unde a fost ea în weekend.

Cum afli, de fapt, dacă produsul e făcut în România

Întoarce ambalajul și caută trei lucruri, în ordinea asta:

1. Țara de origine. Scrie „Produs în…", „Fabricat în…" sau „Origine:…". La carne, pește, fructe și legume proaspete, miere și ulei de măsline e obligatorie, prin reguli scrise separat pentru fiecare dintre ele. La restul produselor trebuie trecută oricând lipsa ei ar duce omul în eroare - art. 26 din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011.
2. Atenție la „ambalat în România". Nu e același lucru cu „produs în România": înseamnă doar că marfa a fost pusă în pungă sau în cutie la noi. La fel, „import" sau „distribuit de" arată firma care a adus-o, nu cine a făcut-o.
3. Numele și adresa producătorului. Sunt scrise tot pe ambalaj, de obicei cu litere mici, lângă termenul de valabilitate. Dacă adresa e într-o localitate din România și scrie „produs de", ăla e producătorul.

Cum e alcătuit un cod EAN-13

Codul obișnuit, cel cu 13 cifre, are patru bucăți. Prefixul - primele două până la șapte cifre - arată organizația GS1 care a dat codul. Numărul firmei vine imediat după și e același pe toate produsele ei. Numărul produsului îl alege firma, pentru fiecare sortiment și fiecare gramaj în parte: iaurtul de 150 g și cel de 400 g au coduri diferite. Cifra de control, ultima, se calculează din toate celelalte - dacă scanerul citește greșit o cifră, calculul nu mai iese și aparatul sună altfel.

Prefixul nu are lungime fixă. Pentru România sunt trei cifre (594), pentru americani poate fi una singură, iar câteva intervale speciale merg până la șapte. Pe ambalajele mici vei găsi codul scurt, cu 8 cifre, iar pe marfa adusă din America unul cu 12 (UPC).

Codurile care încep cu 2: cele puse chiar în magazin

Dacă pe eticheta de la mezeluri, brânzeturi sau la punga de fructe cântărită la raft vezi un cod care începe cu 2, n-are nicio țară în spate. Intervalul 20-29 e lăsat liber tocmai pentru codurile interne, tipărite de cântarul din magazin, în care sunt trecute de obicei articolul și prețul. În afara magazinului ăla, codul nu înseamnă nimic.

Întrebări frecvente

Codul de bare îmi spune în ce țară a fost făcut produsul?

Nu. Primele cifre arată doar unde s-a înscris firma ca să primească coduri. GS1 scrie negru pe alb că firmele pot produce oriunde în lume, deci prefixul nu arată țara de origine. Originea o citești de pe etichetă, nu din cod.

Ce cod de bare are România?

Prefixul 594. Îl primesc firmele înscrise la GS1 România, indiferent unde își fabrică marfa. Deci un cod care începe cu 594 nu garantează un produs făcut la noi, iar un produs făcut la noi poate avea alt prefix.

Dar 590, 869 sau 400 ce țări sunt?

590 e Polonia, 869 e Turcia, iar intervalul 400-440 e Germania. Le găsești pe toate în tabelul de mai sus, luat din pagina oficială GS1.

Cum fac o verificare de cod de bare?

Scrii cifrele în câmpul de mai sus sau le scanezi cu camera telefonului. Unealta recalculează cifra de control: dacă nu se potrivește, ori ai greșit o cifră, ori codul nu e unul real.

De ce unele coduri încep cu 2?

Intervalul 20-29 e lăsat liber pentru codurile interne ale magazinelor - cele tipărite de cântar la brânzeturi, mezeluri sau fructe. Nu înseamnă nicio țară și nu au valoare în afara magazinului.

„Ambalat în România" e același lucru cu „produs în România"?

Nu. „Ambalat în România" înseamnă doar că marfa a fost pusă în ambalaj la noi; poate veni de oriunde. Uită-te după „produs în" sau „fabricat în" și după adresa producătorului.

De unde vin datele?

Tabelul de prefixe e luat din pagina oficială GS1. Datele despre produs vin din Open Food Facts, o bază deschisă completată de voluntari, sub licență ODbL - de aceea uneori lipsesc sau sunt incomplete.