Toxiinfecție alimentară: simptome, cât durează și ce faci
Publicat:
Toxiinfecția alimentară și intoxicația alimentară sunt același lucru: te-ai îmbolnăvit de la ceva ce ai mâncat. În spate pot fi bacterii, toxinele lor sau virusuri, iar de agent depinde în cât timp apar simptomele și cât țin. Mai jos: ce se întâmplă de obicei, ce faci acasă, când nu mai e cazul să aștepți și cum deosebești o toxiinfecție de o alergie.
Ce înseamnă, de fapt
„Toxiinfecție" și „intoxicație alimentară" se folosesc în limba de zi cu zi pentru același lucru. Diferența tehnică e că unele boli vin de la bacteria vie, care se înmulțește în intestin, iar altele de la otrava lăsată de ea în mâncare înainte s-o mănânci. Contează pentru că explică viteza: toxina lovește în câteva ore, bacteria are nevoie de zile.
În cât timp apar simptomele, după agent
| Agent | Apare după | Ține |
|---|---|---|
| Toxină stafilococică | 30 min - 6 ore | sub o zi |
| Clostridium perfringens | 6-24 ore | sub o zi |
| Norovirus | 12-48 ore | 1-3 zile |
| Salmonella | 6-72 ore | 2-7 zile |
| Campylobacter | 2-5 zile | 3-6 zile |
| E. coli (STEC) | 3-8 zile | până la 10 zile |
| Botulism | 12-36 ore | urgență medicală |
Intervalele sunt cele publicate de Organizația Mondială a Sănătății și de agențiile de sănătate publică; fiecare pagină legată mai sus își citează sursa.
Ce faci acasă
Bei lichide. Pierderea de lichide e partea care trimite oamenii la spital, nu microbul în sine. Apă, ceai slab, supă strecurată sau săruri de rehidratare din farmacie, în înghițituri mici și dese - un pahar dat pe gât se întoarce imediat.
Mănânci când îți cere corpul, lucruri simple: orez, banane, pâine prăjită, supă. Nu forța.
Nu-ți da singur medicamente. Antibioticele nu se dau de rutină, iar la unele infecții - E. coli producător de toxină Shiga - chiar cresc riscul de complicații. Pastilele care opresc diareea pot face rău la copii și în infecțiile cu sânge în scaun. Aici, pagina asta se oprește: ce se administrează decide medicul.
Când mergi la medic, fără să mai aștepți
- sânge în scaun sau vărsături care nu se opresc și nu te lasă să bei;
- semne de deshidratare: urină puțină și închisă, gură uscată, amețeală la ridicare;
- febră mare, care nu cedează;
- simptome care țin mai mult de o săptămână;
- e vorba de un sugar, o femeie însărcinată, un vârstnic sau cineva cu imunitatea scăzută;
- vedere dublă, pleoape căzute, gură uscată sau dificultate la înghițit după ce ai mâncat conserve de casă - acolo e suspiciune de botulism și se sună la 112.
Toxiinfecție sau alergie? Nu e același lucru
Multă lume caută „poze cu intoxicație alimentară", inclusiv pe piele. N-o să găsească nimic concludent, fiindcă toxiinfecția nu se vede pe piele: e o boală digestivă - greață, vărsături, diaree, crampe, uneori febră.
Dacă după masă apar urticarie, mâncărime, umflarea buzelor sau a pleoapelor, vorbim despre o alergie alimentară. Iar dacă se adaugă respirație grea, voce răgușită sau amețeală puternică, e o urgență: se sună la 112. Diferența nu e academică - una trece cu lichide, cealaltă poate ucide în minute.
Cum nu mai ajungi aici
Patru reguli acoperă majoritatea cazurilor: gătește până când miezul ajunge la 70 °C; separă carnea crudă de restul, cu tocător și cuțit proprii; răcește repede mâncarea gătită și ține-o la frigider, nu pe aragaz peste noapte; spală-te pe mâini înainte de gătit și după carne crudă, ouă sau toaletă.
Pentru cine gătește profesionist, aceleași patru reguli au un nume și o hârtie în spate: plan HACCP, cu temperaturi măsurate și înregistrate. Dacă ai o afacere din alimentație, pornește de la ce este HACCP și de la registrele cerute de lege.
Întrebări frecvente
În cât timp apare o toxiinfecție alimentară?
Depinde de agent. Toxina stafilococică dă simptome în 30 de minute - 6 ore, salmonella în 6-72 de ore, campylobacter în 2-5 zile, iar E. coli producător de toxină Shiga în 3-8 zile. De aceea „ultima masă" nu e întotdeauna vinovata.
Cât durează?
De obicei între o zi și o săptămână, în funcție de cauză: norovirusul trece în 1-3 zile, salmoneloza în 2-7, campilobacterioza în 3-6.
Se vede pe piele? Am căutat poze și n-am găsit nimic clar.
Nu. Toxiinfecția alimentară e o boală digestivă: greață, vărsături, diaree, crampe, câteodată febră. Nu dă erupții pe piele. Dacă după masă apar urticarie, mâncărime, umflarea buzelor sau a limbii, e vorba de o alergie alimentară, nu de o toxiinfecție - iar dacă respiri greu, e urgență, se sună la 112.
Ce medicamente se iau?
Primul „medicament" e rehidratarea - apă și săruri de rehidratare din farmacie, în înghițituri mici și dese. Antibioticele nu se dau de rutină: la infecția cu E. coli producător de toxină Shiga chiar sunt descurajate de OMS, iar la cazurile ușoare de salmoneloză nu sunt recomandate. Medicamentele care opresc diareea nu se iau de capul tău, mai ales la copii. Ce anume se administrează decide medicul.
Ce fac la copii?
La copiii mici, riscul principal e deshidratarea, care vine repede. Se dau lichide des, în cantități mici, se urmărește numărul de scutece udate sau de mers la baie și se merge la medic dacă apar somnolență, buze uscate, plâns fără lacrimi, sânge în scaun sau febră mare. Sugarii se duc la medic oricum.
Cât timp după ce mă simt bine mai sunt contagios?
Mai mult decât crezi. La norovirus, virusul se elimină încă două săptămâni după ce simptomele au trecut. Cine lucrează cu alimente nu se întoarce la muncă decât la 48 de ore după ultimul episod de vărsături sau diaree.